Protectia diferentiala
In ultima vreme s-au scris in diverse publicatii o serie de articole despre
protectia diferentiala , dar nu suficiente sau pe intelesul tuturor pentru a neconvinge de eficacitatea si necesitatea acesteia . In randurile ce urmeaza vomincerca sa mai abordam inca odata acest subiect , folosind uneori termenipoate mai putin tehnici , astfel incat prezentarea sa poata fi si pe intelesulcelor mai putin familiarizati cu instalatiile electrice sau incepatori
diferential
Ce se realizeaza de fapt prin protectia diferentiala
Printre altele , si poate cel mai important efect pentru noi al protectiei
diferentiale , este acela ca ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia ,
aceasta protectie este in general cunoscuta sub denumirea de “salva vita”) .
Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie , in unele fiind
chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde
nu exista personal calificat de exploatare al instalatiilor electrice , iar normele
internationale tind catre aplicarea ei generalizata .
Folosind protectia diferentiala va asigurati un inalt nivel de securitate in
exploatarea instalatiilor electrice , protejandu-va viata dumneavoastra si a
familiei dumneavoastra evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin
electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce
functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi: masini de
spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai jacuzzi , centrale termice ,
aparate de aer conditionat , pompe de apa , hidrofoare , prize amplasate in bai
pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite unelte actionate
electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau
irigat) , iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , “pitici”
luminosi de gradina) , firme sau reclame luminoase.
Principiul de functionare
Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in
permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul .
In cazul aparitiei unui consumator intre faza si impamantare (de exemplu ,
prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legatura cu
pamantul , curentul va parcurge traseul faza-pamant trecand prin corpul
nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant , bobina sesizeaza dezechilibrul
dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de
pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand
astfel riscul electrocutarii.
Descriere , caracteristici tehnice
Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de aparate ,
conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 :
- intrerupator diferential
- disjunctor (siguranta) diferential(a)
- bloc de protectie diferentiala
(cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare ne
vom referi numai la acestea) .
Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu
partile aflate sub curent .
Disjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la
suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este echipat .
Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai
multor circuite la electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit
disjunctoare (sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor fiecarui
circuit , iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat suma
curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia .
Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare)
reprezinta curentul maxim admis de acesta .La depasirea curentului maxim
admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa , ci se va deteriora.
Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor
cum se mai specifica in unele documentatii , care comanda deconectarea
circuitelor pot avea valori de 10 , 30 , 100 , 300 , 500 mA , iar timpul de
declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 40 – 300 ms .
Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in
urmatoarele tipuri :
- AC - pentru curent alternativ
- A - pentru current alternativ sau continuu
- S - selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la
declansare pentru asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare
diferentiale generale .
Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este
de la 50mA in sus , valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe,
circuitele care le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 30 mA
(exceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora impune
10 mA) .
In cazul folosirii unui diferential general de tip S (montat de regula in
firida de bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel
putin 3 ori mai mare decat al diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza.
Tinand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe
faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele se
executa in 2 variante :
- bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul)
- tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) .
Alegerea diferentialelor
La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale
acestora , corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care
sunt folosite :
- curentul nominal
- curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
- timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
- modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
- selectivitate
Recomandari utile (dar nu obligatorii)
1) – Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului
“T” (Test).
Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat).
